Suc de Mandarină cu Catină Melissimo

Mandarinele sunt bogate în compuși vegetali cu efect antioxidant precum flavonoidele. Carotenoizii precum beta-carotenul și beta-criptoxantina sunt compuși care conferă mandarinelor culoarea portocalie intensă și care au, de asemenea, efect antioxidant.
Corpul transformă beta-carotenul și beta-criptoxantina în vitamina A, care este esențială pentru un sistem imunitar sănătos, pentru procesul vederii și pentru o dezvoltare armonioasă a organismului.

Flavonoidele pot avea un efect protector împotriva cancerului prin suprimarea genelor care susțin dezvoltarea celulelor canceroase. Beta-carotenul și beta-criptoxantina datorită efectului antioxidant pot contribui la reducerea riscului de a dezvolta cancer.

Având în vedere conținutul ridicat de vitamina C, mandarinele pot contribui la susținerea sistemului imunitar.
Vitamina C este un antioxidant care stimulează funcția celulelor imunitare pentru a lupta împotriva daunelor oxidative cauzate de radicalii liberi. Carotenoizii precum beta-carotenul și beta-criptoxantina sunt precursori ai vitaminei A. Aceasta este esențială pentru bună funcționare a sistemului imunitar. Mandarinele sunt, de asemenea, o sursă excelentă de vitamina C, un alt nutrient foarte important pentru funcționarea sistemului imunitar.

Aportul de vitamina C îmbunătățește integritatea pielii și a țesuturilor. Suplimentarea cu doze mari de vitamina C poate scurta timpul de vindecare a rănilor. Beta-carotenul și beta-criptoxantina sunt biotransformați în vitamina A, o vitamină esențială pentru sănătatea pielii.

Citricele, inclusiv mandarinele, sunt bogate în fibre solubile. Fibrele solubile pot contribui la îmbunătățirea tranzitului intestinal și la ameliorarea simptomelor constipației. Mandarinele conțin și fibre insolubile. Fibrele insolubile trec prin intestin fără a se descompune și sunt asociate cu un risc scăzut de boli cronice și pot ajuta la menținerea unei greutăți corporale normale.

O dietă bogată în citrice precum mandarinele poate fi asociată cu un risc redus de a dezvolta calculi renali. Aceștia reprezintă minerale cristalizate pe care corpul le excreta în urină. Nivelurile scăzute de citrat în urină pot cauza formarea anumitor tipuri de pietre la rinichi. Consumul regulat de fructe citrice poate crește nivelul de citrat, despre care se crede că reduce riscul de a dezvolta pietre la rinichi.

Multe studii au confirmat activitatea antioxidantă a compușilor din cătină. S-a demonstrat că nutrienții prezenți în fructele de cătină scad nivelul colesterolului din sânge și reduc inflamația și parametrii stresului oxidativ. Cătina poate fi folosită ca sursă naturală de antioxidanți pentru prevenirea și gestionarea bolilor legate de stresul oxidativ.

Activitatea antiinflamatoare a cătinii poate fi atribuită acidului ursolic, acidului oleanolic, derivatilor acidului citric și flavonoidelor. Mecanismul său de acțiune antiinflamator poate fi legat de inhibarea citokinelor proinflamatorii și de o reducere a producției de mediatorii proinflamatori. Cătina s-a dovedit promițătoare ca sursă de compuși bioactivi utilizați pentru gestionarea bolilor inflamatorii.

Extractul din pulpă de cătină poate avea efecte bactericide asupra unor agenți patogeni parodontali și poate inhiba formarea de biofilm bacterian. Compușii fenolici din fructele de cătină par să inhibe dezvoltarea bacteriilor gram-negative. Cătina prezintă și o activitate antivirală semnificativă.

Flavonele din fructele de cătină pot modula producția și nivelul mai multor molecule de semnalizare asociate cu funcția imunitară și inflamația. Vitaminele și substanțele antioxidante conținute pot oferi un suport imunitar important.

Fructele de cătină conțin vitaminele A și C, alfa-tocoferol, cantități mari de carotenoide și vitamina E, minerale (K, Na, Mg, Ca, Fe, Zn, Se), monozaharide, aminoacizi, flavonoide, acizi grași, glicerolfosfolipide, fitosteroli, esteri de zeaxantină, compuși polifenolici. Vitamina C este una dintre vitaminele majore conținute de fructele de cătină. Datorită conținutului său bogat în vitamine și nutrienți, cătina poate exercita un efect tonic și revigorant asupra organismului.

Numeroase studii susțin efectul anticanceros al cătinii și sugerează că unii compuși polifenolici pot fi responsabili pentru acest efect.

Hipercolesterolemia este un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare. Fitosterolii prezenți în pulpă de cătină joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare, în special în prevenirea hipercolesterolemiei. Suplimentarea cu fructe sau cu extract din fructe de cătină îmbunătățește semnificativ nivelul colesterolului total, al trigliceridelor, al LDL-colesterolului („colesterol rău”) și al HDL-colesterolului („colesterol bun”) la persoanele cu dislipidemie.

Uleiul din fructe de cătină, prezent și în pulpă, poate reduce obezitatea cauzată de hiperlipidemie. De asemenea, pulberea obținută din fructele de cătină poate reduce obezitatea prin modificarea compoziției și structurii microbiomului intestinal.

Uleiul de fructe și semințe de cătină, prezent și în pulpă, conține niveluri ridicate de acizi grași nesaturați (omega-3,6,7), antioxidanți naturali, vitamine (E, K), carotenoide și fitosteroli. Toate aceste substanțe chimice protejează membranele celulare și stimulează regenerarea celulară. Acidul palmitoleic este o componentă utilizată în tratamentul arsurilor și în vindecarea rănilor. Uleiul de cătină are, de asemenea, efecte protectoare și poate ameliora diferite tipuri de ulcere gastrice, cervicite cronice și dermatită atopică.

Potențialele efecte hipoglicemiante, de scădere a nivelului trigliceridelor și antioxidante ale suplimentelor pe bază de cătină arată că produsele pe bază de cătină ar putea fi utile pentru prevenirea complicațiilor diabetice asociate cu dislipidemia și stresul oxidativ.

Compușii numiți procianidine din cătină joacă un rol important în vindecarea leziunilor gastrice, posibil prin accelerarea reparării mucoasei. Compușii prezenți în fructele de cătină normalizează secreția de acid gastric și reduc inflamația, precum și factorii proinflamatori.

Cătina reduce depozitele intracelulare de beta-amiloid, una dintre cauzele dezvoltării bolii Alzheimer. Această acțiune poate fi atribuită nivelurilor mari de antioxidanți prezente în fructele de cătină. Antioxidanții inhibă toxicitatea indusă de beta-amiloid și previn moartea celulară prin exercitarea unui efect neuroprotector. În plus, cătina îmbunătățește activitatea epileptiformă în cortexul cerebral și hipocampus și reduce afectarea memoriei. Aceste efecte pot fi atribuite prezenței flavonoidelor și a altor compuși antioxidanți din cătină.

Extractul de cătină și uleiul de cătină au activități hepatoprotectoare semnificative. Uleiul de cătină este bogat în carotenoide și poate fi o sursă importantă de luteină. Carotenoidele precum beta-carotenul, licopenul, luteina și beta-criptoxantina prezintă activitate hepatoprotectoare prin reducerea stresului oxidativ și reglarea metabolismului lipidelor în hepatocite. Mecanismele pentru aceste efecte pot fi asociate cu reglarea metabolismului lipidic și a stresului oxidativ și cu o reducere a proceselor inflamatorii.