Nectar BIO din Fructe de Cătină și Miere de Salcâm BIO – 5DC – Melissimo
-
- Bio
-
- Raw
-
- Fără zahăr
-
- Vegan
62 în stoc
39,39lei TVA inclus
62 în stoc
Cantitate: 250ml
PRODUS ÎN ROMÂNIA
Acest nectar BIO este o sursă excelentă de vitalitate, reunind proprietățile extraordinare ale cătinei cu beneficiile mieri pure, ambele provenind din surse ecologice. Cătina este recunoscută pentru concentrația sa impresionantă de vitamina C, beta-caroten și antioxidanți naturali care întăresc sistemul imunitar, îmbunătățesc funcția hepatică și contribuie la sănătatea pielii. Mierea adaugă nu doar dulceață naturală, ci și un complex de enzime, minerale și compuși antibacterieni care susțin sistemul digestiv și au efect tonic general. Această combinație este ideală în perioadele de oboseală fizică și mentală, pentru copii și adulți deopotrivă, oferind un sprijin natural pentru menținerea energiei și echilibrului organismului în orice sezon.
INGREDIENTE
60% suc cu pulpă de cătină bio (Hippophae rhamnoides), 40% miere de salcâm bio.
Mod de utilizare
Se recomandă zilnic 250 ml de nectar bio pentru adulți și 125 ml de nectar bio pentru copiii peste 3 ani. A nu se depăși cantitatea recomandată pentru consumul zilnic! Persoanele alergice la produsele apicole și persoanele diabetice necesită acordul medicului pentru consumul acestui produs! Produsul nu se recomandă copiilor sub 3 ani, iar femeile gravide necesită sfatul medicului înainte de consum. Produsul este un supliment alimentar și nu trebuie să înlocuiască o dietă variată și echilibrată, precum și un stil de viață sănătos! A nu se lăsa la îndemâna și la vederea copiilor mici!
VITAMINE ȘI NUTRIENȚI
Suc de cătină
Cătina, denumită științific Hippophae rhamnoides, este o plantă originară din China, răspândită în majoritatea zonelor temperate ale lumii, inclusiv în România.
Fructele de cătină conțin numeroși compuși cu acțiune biologică importantă, precum compuși fenolici, vitamine, aminoacizi, proteine, minerale, acizi grași, carotenoizi și multe alte substanțe valoroase din punct de vedere terapeutic, care conferă cătinei proprietățile unui superaliment.
Principalele efecte ale fructelor de cătină constau în acțiunea antiinflamatoare, antioxidantă, cardioprotectoare, imunomodulatoare, însă nu se limitează doar la acestea. Există multiple studii care evidențiază rolul pozitiv al cătinii și în susținerea sănătății metabolice, hepatice, neurologice și dermatologice. De asemenea, proprietățile antivirale și antimicrobiene ale cătinei o plasează printre cele mai importante fructe cu rol în apărarea imunității.
Fructele de cătină prezintă numeroase aplicații, atât în industria farmaceutică, cât și în cea alimentară. Beneficiile cătinii pot fi obținute din suplimentele alimentare pe bază de cătină, dar și din produsele alimentare naturale obținute din fructele de cătină, precum sucuri, smoothie-uri și cătină congelată. Calitatea materiei prime este primordială, de aceea ar trebui optat pentru produse obținute din cătină bio, prin procedee mecanice care nu afectează profilul nutrițional al fructelor de cătină.
Cătina conține:
Carotenoizi totali
Carotenoizii sunt pigmenți de culoare galbenă, portocalie sau roșie, sintetizați de plante. Carotenoizii frecvent întâlniți în natură sunt alfa-carotenul, beta-carotenul, beta-criptoxantina, luteina, zeaxantina și licopenul. Activitatea antioxidantă a carotenoidelor este foarte importantă și poate reduce riscul de a dezvolta boli cronice degenerative.
Beta-caroten
Beta-carotenul este un pigment portocaliu care se găsește în anumite fructe și legume. Beta-carotenul este un precursor al vitaminei A, ceea ce înseamnă că în organismul uman acesta este transformat în vitamina A (retinol). Vitamina A este esențială pentru sănătatea pielii și a mucoaselor, pentru bună funcționare a sistemului imunitar și pentru sănătatea oculară.
Licopen
Licopenul aparține grupului de carotenoizi. Acesta este recunoscut ca un antioxidant puternic. S-a constatat că licopenul este eficient în reducerea riscului de apariție al cancerului, a diabetului zaharat, a complicațiilor cardiace, a disfuncționalităților mediate de stresul oxidativ, a evenimentelor inflamatorii, a bolilor osoase și de piele, a tulburărilor hepatice, neuronale și a celor legate de sistemul reproducător.
Luteină
Luteina este un carotenoid cu proprietăți antiinflamatorii. Luteina are mai multe efecte benefice, în special asupra sănătății ochilor, ameliorând sau scăzând riscul dezvoltării bolilor maculare legate de vârstă, care sunt cauzele principale ale orbirii și a tulburărilor de vedere. Mai mult, multe studii au raportat că luteina poate avea, de asemenea, efecte pozitive în diferite afecțiuni, îmbunătățind funcția cognitivă, scăzând riscul de cancer și îmbunătățind sănătatea cardiovasculară.
Vitamina C
Vitamina C este cunoscută și sub numele de acid ascorbic. Aceasta este o vitamină solubilă în apă care este prezentă în mod natural în diverse fructe și legume. Organismul uman nu poate sintetiza vitamina C în mod endogen, deci este o componentă alimentară esențială, obținută exclusiv din alimentație. Pe lângă funcția sa în biosinteza anumitor compuși și proprietățile sale antioxidante, vitamina C joacă un rol important în funcția imunitară și îmbunătățește absorbția fierului. Vitamina C este necesară pentru biosinteza colagenului, a L-carnitinei și a anumitor neurotransmițători și joacă un rol important în metabolismul proteic. Vitamina C este un antioxidant fiziologic important și s-a dovedit că regenerează și alți antioxidanți din organism, inclusiv vitamina E.
Vitamina E
Vitamina E este o vitamină liposolubilă cu proprietăți antioxidante, ceea ce înseamnă că are capacitatea de a proteja celulele organismului de radicalii liberi nocivi din mediu. De asemenea, este un nutrient important pentru vedere, pentru sistemul reproducător, pentru sănătatea vasculară, pentru sănătatea creierului și a pielii.
Vitamina K
Vitamina K este un nutrient esențial pentru corpul uman. Vitamina K este importantă pentru coagularea sângelui și pentru sănătatea sistemului osos, pentru vindecarea rănilor, dar este implicată și în alte funcții ale organismului.
Calciu
Calciul este o substanță minerală esențială pentru sănătatea oaselor și a dinților, cantitatea cea mai mare de calciu din organism fiind stocată la nivelul acestora. Calciul este important, de asemenea, pentru sistemul muscular și nervos, pentru sănătatea sistemului cardiovascular și în sinteza unor hormoni implicați în numeroase funcții ale organismului uman.
Omega-3
Omega-3 reprezintă un grup de acizi grași esențiali care au roluri importante pentru organismul uman. Cei mai importanți acizi grași omega-3 sunt: ALA (acid alfa-linolenic), DHA (acid docosahexaenoic) și EPA (acid eicosapentaenoic). Aportul suficient de acizi omega-3 poate ajuta la o dezvoltare fetală normală, poate proteja sănătatea oculară, poate contribui la sănătatea sistemului cardiovascular, poate atenua inflamația și poate îmbunătăți sănătatea mentală.
Omega-6
Acizii grași Omega-6, cum ar fi acidul gamma-linolenic, sunt un grup de acizi grași esențiali nesaturați. Acizii grași Omega-6 sunt importanți pentru creșterea și dezvoltarea normală a organismului. Organismul uman are nevoie de un echilibru sănătos între acizii grași omega-6 și acizii grași omega-3.
Omega-7
Omega-7 (acidul palmitoleic) este un acid gras mononesaturat. Omega-7 poate fi eficient în gestionarea tulburărilor metabolice și în îmbunătățirea calității pielii.
Omega-9
Omega-9 reprezintă un grup de acizi grași nesaturați, neesențiali. Aceștia prezintă beneficii în ceea ce privește reducerea riscului de boli cardiovasculare, îmbunătățirea simptomelor depresive și a funcției cognitive.
Fitosteroli
Consumul de steroli vegetali poate reduce colesterolul plasmatic la om. Scăderea colesterolului este importantă pentru prevenția și gestionarea bolilor coronariene.
Aminoacizi
Fructele de cătină conțin 18 din cei 22 de aminoacizi cunoscuți. Aceștia participă la procese importante din organismul uman, cum ar fi producția de energie, formarea țesuturilor și la metabolizarea grăsimilor, precum și la bună funcționare a creierului.
Miere de salcâm
Mierea de salcâm este obținută din nectarul florilor de salcâm (Robinia pseudoacacia). Acest tip de miere are o culoare mai deschisă și cristalizează mai lent decât alte tipuri de miere.
Mierea de salcâm cu puritate ridicată conține compuși bioactivi variați precum vitamine, acizi fenolici, flavonoide și acizi grași. Aceasta este extrem de nutritivă și posedă un potențial puternic antioxidant și imunomodulator.
Pe lângă utilizarea sa ca îndulcitor natural, mierea este folosită ca agent antiinflamator, antioxidant și antibacterian.
Mierea de salcâm conține:
Vitamina C
Vitamina C este cunoscută și sub numele de acid ascorbic. Aceasta este o vitamină solubilă în apă care este prezentă în mod natural în diverse fructe și legume, dar și în miere. Organismul uman nu poate sintetiza vitamina C în mod endogen, deci este o componentă alimentară esențială, obținută exclusiv din alimentație. Pe lângă funcția sa în biosinteza anumitor compuși și proprietățile sale antioxidante, vitamina C joacă un rol important în funcția imunitară și îmbunătățește absorbția fierului. Vitamina C este necesară pentru biosinteza colagenului, a L-carnitinei și a anumitor neurotransmițători și joacă un rol important în metabolismul proteic. Vitamina C este un antioxidant fiziologic important și s-a dovedit că regenerează și alți antioxidanți din organism, inclusiv vitamina E.
Calciu
Calciul este o substanță minerală esențială pentru sănătatea oaselor și a dinților, cantitatea cea mai mare de calciu din organism fiind stocată la nivelul acestora. Calciul este important, de asemenea, pentru sistemul muscular și nervos, pentru sănătatea sistemului cardio-vascular și în sinteza unor hormoni implicați în numeroase funcții ale organismului uman.
Potasiu
Potasiul este un mineral important pentru multiple funcții ale organismului uman, inclusiv pentru funcționarea corectă a rinichilor și a inimii, pentru contracția musculară și transmiterea semnalului nervos. Potasiul este prezent în toate țesuturile corpului și este necesar pentru funcționarea normală a celulelor datorită rolului său în menținerea volumului fluidului intracelular.
Magneziu
Magneziul este un mineral abundent în organismul uman. Magneziul este un cofactor pentru o multitudine de sisteme enzimatice care reglează diverse reacții biochimice din organism, inclusiv sinteza proteinelor, funcția musculară și nervoasă, controlul glicemiei și reglarea tensiunii arteriale. Magneziul contribuie la dezvoltarea structurală a oaselor și este necesar pentru sinteza ADN-ului, ARN-ului și a glutationului, un antioxidant puternic. Magneziul joacă, de asemenea, un rol important în transportul activ al ionilor de calciu și de potasiu prin membranele celulare, un proces care este important pentru conducerea impulsului nervos, contracția musculară și ritmul normal al inimii.
Flavonoide
Pe baza literaturii de specialitate, cele mai frecvente flavonoide găsite în miere sunt pinocembrina, apigenina, kaempferol, quercetina, pinobanksina, luteolina, galangina, hesperedina și izorhamnetina. Flavonoidele pot ajuta la reducerea riscului sau la întârzierea apariției bolilor cardiovasculare, cancerului, osteoporozei, diabetului și bolilor neurodegenerative.
Aminoacizi
Prolina este cel mai abundent aminoacid din miere, urmat de acid glutamic, alanină, fenilalanină, tirozină, leucină și izoleucină. Aminoacizii sunt necesari pentru sinteza proteinelor și a altor compuși importanți care conțin azot, cum ar fi creatina, hormonii peptidici și unii neurotransmițători.
BENEFICII POSIBILE
Suc de cătină
Efect antioxidant
Multe studii au confirmat activitatea antioxidantă a compușilor din cătină. S-a demonstrat că nutrienții prezenți în fructele de cătină scad nivelul colesterolului din sânge și reduc inflamația și parametrii stresului oxidativ. Cătina poate fi folosită ca sursă naturală de antioxidanți pentru prevenirea și gestionarea bolilor legate de stresul oxidativ.
Efect antiinflamator
Activitatea antiinflamatoare a cătinii poate fi atribuită acidului ursolic, acidului oleanolic, derivaților acidului citric și flavonoidelor. Mecanismul său de acțiune antiinflamator poate fi legat de inhibarea citokinelor proinflamatorii și de o reducere a producției de mediatorii proinflamatori. Cătina s-a dovedit promițătoare ca sursă de compuși bioactivi utilizați pentru gestionarea bolilor inflamatorii.
Efect antimicrobian și antiviral
Extractul din pulpă de cătină poate avea efecte bactericide asupra unor agenți patogeni parodontali și poate inhiba formarea de biofilm bacterian. Compușii fenolici din fructele de cătină par să inhibe dezvoltarea bacteriilor gram-negative. Cătina prezintă și o activitate antivirală semnificativă. Mierea de salcâm prezintă, de asemenea, acțiune antibacteriană.
Efect imunostimulator și imunomodulator
Flavonele din fructele de cătină pot modula producția și nivelul mai multor molecule de semnalizare asociate cu funcția imunitară și inflamația. Vitaminele și substanțele antioxidante conținute pot oferi un suport imunitar important.
Efect tonic și vitaminizant
Fructele de cătină conțin vitaminele A și C, alfa-tocoferol, cantități mari de carotenoide și vitamina E, minerale (K, Na, Mg, Ca, Fe, Zn, Se), monozaharide, aminoacizi, flavonoide, acizi grași, glicerofosfolipide, fitosteroli, esteri de zeaxantină, compuși polifenolici. Vitamina C este una dintre vitaminele majore conținute de fructele de cătină. Datorită conținutului său bogat în vitamine și nutrienți, cătina poate exercita un efect tonic și revigorant asupra organismului.
Efect anticanceros
Numeroase studii susțin efectul anticanceros al cătinii și sugerează că unii compuși polifenolici pot fi responsabili pentru acest efect.
Efect hipolipemiant
Hipercolesterolemia este un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare. Fitosterolii prezenți în pulpă de cătină joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare, în special în prevenirea hipercolesterolemiei. Suplimentarea cu fructe sau cu extract din fructe de cătină îmbunătățește semnificativ nivelul colesterolului total, al trigliceridelor, al LDL-colesterolului („colesterol rău”) și al HDL-colesterolului („colesterol bun”) la persoanele cu dislipidemie.
Efect antiobezitate
Uleiul din fructe de cătină, prezent și în pulpă, poate reduce obezitatea cauzată de hiperlipidemie. De asemenea, pulberea obținută din fructele de cătină poate reduce obezitatea prin modificarea compoziției și structurii microbiomului intestinal.
Efect cicatrizant și regenerant
Uleiul de fructe și semințe de cătină, prezent și în pulpă, conține niveluri ridicate de acizi grași nesaturați (omega-3, 6, 7), antioxidanți naturali, vitamine (E, K), carotenoide și fitosteroli. Toate aceste substanțe chimice protejează membranele celulare și stimulează regenerarea celulară. Acidul palmitoleic este o componentă utilizată în tratamentul arsurilor și în vindecarea rănilor. Uleiul de cătină are, de asemenea, efecte protectoare și poate ameliora diferite tipuri de ulcere gastrice, cervicite cronice și dermită atopice.
Efect antidiabetic
Potențialele efecte hipoglicemiante, de scădere a nivelului trigliceridelor și antioxidante ale suplimentelor pe bază de cătină arată că produsele pe bază de cătină ar putea fi utile pentru prevenirea complicațiilor diabetice asociate cu dislipidemia și stresul oxidativ.
Efect gastroprotector
Compușii numiți procianidine din cătină joacă un rol important în vindecarea leziunilor gastrice, posibil prin accelerarea reparării mucoasei. Compușii prezenți în fructele de cătină normalizează secreția de acid gastric și reduc inflamația, precum și factorii proinflamatori.
Efect neuroprotector
Cătina reduce depozitele intracelulare de beta-amiloid, una dintre cauzele dezvoltării bolii Alzheimer. Această acțiune poate fi atribuită nivelurilor mari de antioxidanți prezenți în fructele de cătină. Antioxidanții inhibă toxicitatea indusă de beta-amiloid și previn moartea celulară prin exercitarea unui efect neuroprotector. În plus, cătina îmbunătățește activitatea epileptiformă în cortexul cerebral și hipocampus și reduce afectarea memoriei. Aceste efecte pot fi atribuite prezenței flavonoidelor și a altor compuși antioxidanți din cătină.
Efect hepatoprotector
Extractul de cătină și uleiul de cătină au activități hepatoprotectoare semnificative. Uleiul de cătină este bogat în carotenoide și poate fi o sursă importantă de luteină. Carotenoidele precum beta-carotenul, licopenul, luteina și beta-criptoxantina prezintă activitate hepatoprotectoare prin reducerea stresului oxidativ și reglarea metabolismului lipidelor în hepatocite. Mecanismele pentru aceste efecte pot fi asociate cu reglarea metabolismului lipidic și a stresului oxidativ și cu o reducere a proceselor inflamatorii.
Miere de salcâm
Efect antioxidant
Mierea prezintă o activitate antioxidantă puternică datorită conținutului bogat în acizi fenolici și flavonoide. Această capacitate antioxidantă a mierii contribuie la scăderea riscului dezvoltării mai multor afecțiuni acute și cronice, cum ar fi bolile inflamatorii, alergiile, diabetul, bolile cardiovasculare, afecțiunile oncologice și multe altele.
Efect antiinflamator
În ceea ce privește compoziția fitochimică, mierea are un conținut bogat în flavonoide și polifenoli precum quercetina, kaempferol, crisina și apigenina. Flavonoidele găsite în miere pot atenua procesele inflamatorii. De asemenea, mierea poate regla producția de citokine proinflamatorii, substanțe ce joacă un rol important în apariția inflamației.
Efect antimicrobian și antiviral
Activitatea antimicrobiană a mierii se datorează producției enzimatice de peroxid de hidrogen. Mai multe studii au demonstrat și activitate antivirală variabilă a mierii împotriva unei game largi de virusuri, cum ar fi virusul herpes simplex, virusul imunodeficienței umane, virusul sincițial respirator, virusul varicelo-zosterian, adenovirusul și virusurile gripale.
Efect antitusiv
În cadrul mai multor studii, persoanelor cu infecții ale tractului respirator superior care au administrat miere pentru a reduce tusea au raportat o ameliorare a acesteia și un somn mai bun. Aceste studii au inclus și copii.
Efect imunostimulator și imunomodulator
Este binecunoscut faptul că mierea este un imunostimulator natural care îmbunătățește proliferarea limfocitelor T și a limfocitelor B, celule cu un rol important în procesul de apărare al organismului. Efectul imunomodulator al mierii poate fi explicat prin activitatea sa antioxidantă și antiinflamatoare.
Efect tonic și vitaminizant
Mierea este un produs natural foarte nutritiv datorită conținutului său bogat în vitamine, minerale și substanțe antioxidante.
Efect anticanceros
Numeroase studii susțin efectul anticanceros al mierii, care se poate datora compușilor polifenolici. S-a demonstrat că mierea poate exercita un efect inhibitor variabil asupra dezvoltării celulelor canceroase prin fenomene de apoptoză, prin acțiune antiproliferativă și acțiune antimetastatică.
Efect neuroprotector
Mai multe studii privind suplimentarea cu miere sugerează că polifenolii din miere au efecte neuroprotectoare și nootrope. Constituenții polifenolici ai mierii pot neutraliza speciile reactive de oxigen care provoacă neurotoxicitate și îmbătrânire, precum și depunerea patologică de beta-amiloid. Beta-amiloidul este o peptidă considerată componentă principală a plăcilor extracelulare în boala Alzheimer și în amiloidopatiile asociate.
AFECȚIUNI
Infecții virale
Infecțiile virale sunt boli contagioase cauzate de virusuri. Există mai multe tipuri de infecții virale, inclusiv infecții respiratorii, infecții gastrice, infecții herpetice, infecții cutanate și multe altele. Simptomele unei infecții virale vor depinde de partea corpului afectată și de virusul contactat. Majoritatea infecțiilor virale dispar de la sine, dar unele infecții pot deveni severe și pot necesita tratament.
Infecții bacteriene
Infecțiile bacteriene sunt cauzate de organisme mici, unicelulare, numite bacterii, care invadează organismul. O înmulțire excesivă a bacteriilor provoacă o infecție bacteriană. Diferite tipuri de bacterii pot provoca simptome diferite și pot afecta diferite sisteme și organe. Aceste infecții sunt frecvente și există multiple modalități prin care acestea se transmit.
Afecțiuni cardiovasculare
Bolile cardiovasculare sunt un grup de tulburări care afectează inima și vasele de sânge. Acestea includ bolile coronariene, bolile cerebrovasculare, bolile reumatice ale inimii și alte afecțiuni conexe. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel global.
Afecțiuni oncologice (cancer)
Afecțiunile oncologice sau cancerul reprezintă un grup mare de boli care pot debuta în aproape orice organ sau țesut al corpului atunci când celulele anormale cresc necontrolat și invadează părțile adiacente sau se răspândesc în alte organe. Cancerul este a doua cauză de deces la nivel global. Cancerul pulmonar, de prostată, colorectal, de stomac și de ficat sunt cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați, în timp ce cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cel cervical și tiroidian sunt cele mai frecvente în rândul femeilor.
Hipercolesterolemie și ateroscleroză
Hipercolesterolemia este termenul folosit pentru a defini un nivel ridicat al colesterolului în sânge. Excesul de colesterol prezent în sânge formează depozite grase în pereții arterelor coronare, vasele de sânge care alimentează inima cu sânge. Pe măsură ce colesterolul se acumulează, determină formarea plăcilor aterosclerotice, care îngustează și rigidizează pereții arterelor. Această condiție se numește ateroscleroză. Plăcile aterosclerotice pot bloca arterele și pot limita cantitatea de sânge bogat în oxigen care poate ajunge la inimă. Acest lucru crește riscul unei persoane de a dezvolta angină pectorală și atac de cord.
Ulcere gastrice
Ulcerul gastric reprezintă o leziune care se dezvoltă la nivelul mucoasei gastrice. Ulcerele pot afecta și o parte a intestinului. Acest tip de ulcer se numește ulcer duodenal. Ulcerele gastrice și duodenale mai sunt numite și ulcere peptice. Ulcerul gastric se manifestă prin durere și arsură localizată în centrul abdomenului, indigestie și greață.
Afecțiuni hepatice
Termenul de afecțiuni hepatice se referă la afecțiuni cronice care afectează ficatul în timp. Infecțiile virale, intoxicațiile toxice și anumite afecțiuni metabolice se numără printre cauzele comune ale bolii hepatice cronice. Boala hepatică cronică progresează în aproximativ patru etape: hepatită, fibroză hepatică, ciroză și, în cele din urmă, insuficiență hepatică.
Diabet
Diabetul este o boală cronică care apare fie atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină, fie atunci când organismul nu poate folosi eficient insulina pe care o produce. Insulina este un hormon care reglează glicemia. Hiperglicemia este un efect comun al diabetului necontrolat și, în timp, duce la deteriorarea gravă a multor sisteme și organe, în special a nervilor și a vaselor de sânge.
Eczemă sau dermită atopică
Dermita atopică, denumită și eczemă, este o boală cronică care provoacă inflamarea, înroșirea și iritarea pielii. Dermita atopică provoacă mâncărimi extreme ale pielii. Scărpinatul duce la agravarea afecțiunii, la formarea de cruste și la descuamare. În cele mai multe cazuri, există perioade de timp în care boala se agravează, numite puseuri, urmate de perioade în care starea pielii se îmbunătățește parțial sau complet, numite remisii.
Degenerescență maculară
Degenerescența maculară este o boală oculară care afectează vederea centrală. Această afecțiune oculară este legată de vârstă și apare mai ales la persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Degenerescența maculară afectează macula, partea centrală a retinei. Retina se află în partea din spate a ochiului și controlează vederea centrală, vederea periferică fiind neafectată.
Tuse
Tusea este o reacție reflexă care are rolul de a menține curate căile respiratorii și are un rol important în expulzarea mucusului în exces și a altor agenți iritanți. Tusea poate să apară ca urmare a unei afecțiuni, cum ar fi astmul sau o infecție respiratorie, sau din cauza unor dificultăți la înghițire.
Astenie
Astenia este un termen larg ce descrie oboseala și slăbiciunea generală ce provoacă atât simptome fizice, cât și mentale.
Boli neurodegenerative
Bolile neurodegenerative sunt boli care afectează și distrug treptat părți ale sistemului nervos, în special zone ale creierului. Aceste afecțiuni se dezvoltă de obicei lent, treptat, iar efectele și simptomele tind să apară mai târziu în viață. Acest termen nu se referă doar la un singur tip de afecțiune, ci este un termen general care cuprinde mai multe tipuri de boli.
INFORMAȚII NUTRIȚIONALE
Pentru 100 ml:
| Valoare energetică | 742 KJ / 178 kcal |
| Grăsimi | 4,3 g |
| din care acizi grași saturați | 0,06 g |
| Glucide | 35 g |
| din care zaharuri | 33 g |
| Fibre | 1,9 g |
| Proteine | 1 g |
| Sare | 0 g |
| Vitamina C | 187 mg |
Produse similare
