Shot Cătină și Ghimbir – Health – Melissimo

Multe studii au confirmat activitatea antioxidantă a compușilor din cătină. S-a demonstrat că nutrienții prezenți în fructele de cătină scad nivelul colesterolului din sânge și reduc inflamația și parametrii stresului oxidativ. Cătina poate fi folosită ca sursă naturală de antioxidanți pentru prevenirea și gestionarea bolilor legate de stresul oxidativ.

Activitatea antiinflamatoare a cătinii poate fi atribuită acidului ursolic, acidului oleanolic, derivatilor acidului citric și flavonoidelor. Mecanismul său de acțiune antiinflamator poate fi legat de inhibarea citokinelor proinflamatorii și de o reducere a producției de mediatorii proinflamatori. Cătina s-a dovedit promițătoare ca sursă de compuși bioactivi utilizați pentru gestionarea bolilor inflamatorii.

Extractul din pulpă de cătină poate avea efecte bactericide asupra unor agenți patogeni parodontali și poate inhiba formarea de biofilm bacterian. Compușii fenolici din fructele de cătină par să inhibe dezvoltarea bacteriilor gram-negative. Cătina prezintă și o activitate antivirală semnificativă.

Flavonele din fructele de cătină pot modula producția și nivelul mai multor molecule de semnalizare asociate cu funcția imunitară și inflamația. Vitaminele și substanțele antioxidante conținute pot oferi un suport imunitar important.

Fructele de cătină conțin vitaminele A și C, alfa-tocoferol, cantități mari de carotenoide și vitamina E, minerale (K, Na, Mg, Ca, Fe, Zn, Se), monozaharide, aminoacizi, flavonoide, acizi grași, glicerolfosfolipide, fitosteroli, esteri de zeaxantină, compuși polifenolici. Vitamina C este una dintre vitaminele majore conținute de fructele de cătină. Datorită conținutului său bogat în vitamine și nutrienți, cătina poate exercita un efect tonic și revigorant asupra organismului.

Numeroase studii susțin efectul anticanceros al cătinii și sugerează că unii compuși polifenolici pot fi responsabili pentru acest efect.

Hipercolesterolemia este un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare. Fitosterolii prezenți în pulpă de cătină joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare, în special în prevenirea hipercolesterolemiei. Suplimentarea cu fructe sau cu extract din fructe de cătină îmbunătățește semnificativ nivelul colesterolului total, al trigliceridelor, al LDL-colesterolului („colesterol rău”) și al HDL-colesterolului („colesterol bun”) la persoanele cu dislipidemie.

Uleiul din fructe de cătină, prezent și în pulpă, poate reduce obezitatea cauzată de hiperlipidemie. De asemenea, pulberea obținută din fructele de cătină poate reduce obezitatea prin modificarea compoziției și structurii microbiomului intestinal.

Uleiul de fructe și semințe de cătină, prezent și în pulpă, conține niveluri ridicate de acizi grași nesaturați (omega-3,6,7), antioxidanți naturali, vitamine (E, K), carotenoide și fitosteroli. Toate aceste substanțe chimice protejează membranele celulare și stimulează regenerarea celulară. Acidul palmitoleic este o componentă utilizată în tratamentul arsurilor și în vindecarea rănilor. Uleiul de cătină are, de asemenea, efecte protectoare și poate ameliora diferite tipuri de ulcere gastrice, cervicite cronice și dermatită atopică.

Potențialele efecte hipoglicemiante, de scădere a nivelului trigliceridelor și antioxidante ale suplimentelor pe bază de cătină arată că produsele pe bază de cătină ar putea fi utile pentru prevenirea complicațiilor diabetice asociate cu dislipidemia și stresul oxidativ.

Compușii numiți procianidine din cătină joacă un rol important în vindecarea leziunilor gastrice, posibil prin accelerarea reparării mucoasei. Compușii prezenți în fructele de cătină normalizează secreția de acid gastric și reduc inflamația, precum și factorii proinflamatori.

Cătina reduce depozitele intracelulare de beta-amiloid, una dintre cauzele dezvoltării bolii Alzheimer. Această acțiune poate fi atribuită nivelurilor mari de antioxidanți prezente în fructele de cătină. Antioxidanții inhibă toxicitatea indusă de beta-amiloid și previn moartea celulară prin exercitarea unui efect neuroprotector. În plus, cătina îmbunătățește activitatea epileptiformă în cortexul cerebral și hipocampus și reduce afectarea memoriei. Aceste efecte pot fi atribuite prezenței flavonoidelor și a altor compuși antioxidanți din cătină.

Extractul de cătină și uleiul de cătină au activități hepatoprotectoare semnificative. Uleiul de cătină este bogat în carotenoide și poate fi o sursă importantă de luteină. Carotenoidele precum beta-carotenul, licopenul, luteina și beta-criptoxantina prezintă activitate hepatoprotectoare prin reducerea stresului oxidativ și reglarea metabolismului lipidelor în hepatocite. Mecanismele pentru aceste efecte pot fi asociate cu reglarea metabolismului lipidic și a stresului oxidativ și cu o reducere a proceselor inflamatorii.

Antioxidanții sunt substanțe care joacă un rol important în neutralizarea radicalilor liberi și a stresului oxidativ. Ghimbirul este sursa unui număr mare de antioxidanți și, de asemenea, joacă un rol important în reducerea oxidării lipidelor și inhibă patogeneza bolilor.

Inflamația este un proces imunitar complex și diverși mediatorii precum interleukinele, factorul de necroză tumorală (TNF) și citokinele antiinflamatorii sunt implicați în acest proces. Ghimbirul inhibă sinteza acestor substanțe implicate în apariția fenomenelor inflamatorii.

Ghimbirul și constituenții săi prezintă efect antitumoral explicat prin reglarea unei gene supresoare a celulelor tumorale și prin inducerea morții celulelor canceroase.

Ghimbirul prezintă activitate antimicrobiană împotriva unor tulpini precum E. coli, Salmonella typhi, Bacillus subtilis. Rizomul de ghimbir conține mai mulți constituenți care au efecte atât antibacteriene, cât și antifungice. Gingerolul și shogaolul sunt identificați ca fiind cei mai activi agenți antibacterieni și antifungici.

Ghimbirul și constituenții săi au demonstrat un rol esențial în controlul diabetului zaharat și a complicațiilor acestuia prin efectul antihiperglicemic. Mecanismul exact de acțiune al ghimbirului în controlul diabetului nu este pe deplin înțeles, dar s-ar putea datora inhibării stresului oxidativ și a procesului antiinflamator.

Ghimbirul și constituenții săi prezintă o importantă acțiune neuroprotectoare. Mecanismul exact de acțiune al ghimbirului nu este cunoscut pe deplin, dar se crede că ghimbirul prezintă efect neuroprotector datorită compușilor fenolici și flavonoidici. Anumite studii sugerează că acesta prezintă un efect neuroprotector prin accelerarea mecanismelor de apărare antioxidante ale creierului.

Ghimbirul are un rol semnificativ în gestionarea osteoartritei genunchiului.

Ghimbirul și constituenții săi arată un rol important în prevenirea ulcerului prin creșterea secreției de mucină.

Ghimbirul și constituenții săi prezintă un efect semnificativ asupra grețurilor și vărsăturilor. Mecanismul exact de acțiune al ghimbirului în greață și vărsături nu este clar, dar se crede că un astfel de efect se datorează constituenților prezenți în ghimbir, inclusiv gingeroli, shogaoli și galanolactonă. Studiile bazate pe modelul animal au arătat că extractul de ghimbir posedă efecte antiserotoninergice care pot explica efectul împotriva grețurilor și vărsăturilor.

Ghimbirul și constituenții săi prezintă o acțiune hepatoprotectoare importantă. Ghimbirul prezintă un efect protector împotriva hepatotoxicității induse de anumite substanțe toxice sau medicamente.

Un studiu important a arătat că administrarea de pulbere de ghimbir poate ameliora simptomele unui atac de migrenă.

Ghimbirul și constituenții săi au un rol important în gestionarea diabetului zaharat și a simptomelor asociate acestuia, inclusiv în retinopatia diabetică.